Linux

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Tux - mascota Linux creata de Larry Ewing

Linux rulând cu intefata grafica KDE

Linux este unul dintre cele mai cunoscute exemple de software liber si dezvoltare de software Open Source.

Termenul Linux se refera la nucleul Linux, dar este folosit în mod uzual pentru a descrie un întreg sistem de operare compus din nucleul Linux, biblioteci software si diverse unelte. O distributie Linux adauga acestor componente de baza o mare cantitate de programe organizata în "pachete". Folosirea termenului "Linux" pentru întreg sistemul, desi foarte raspândita, este contestata de catre Richard Stallman si Free Software Foundation (autorii Proiectului GNU, ale carui produse sunt incluse în cea mai mare parte din distributiile Linux). Acestia propun utilizarea termenului GNU/Linux ("GNU si Linux") sau GNU+Linux ("GNU plus Linux")^[1].

Nucleul Linux a fost dezvoltat initial pentru microprocesorul Intel 386, dar în prezent ruleaza pe o mare gama de microprocesoare si arhitecturi. Este folosit atât pe calculatoare PC si supercomputere cât si pe sisteme încapsulate cum ar fi telefoane mobile sau video recordere.

Initial dezvoltat si utilizat de catre programatori voluntari, Linux a câstigat suportul industriei IT si al marilor companii ca IBM, Hewlett-Packard, Dell, Sun Microsystems, Google, Novell sau Nokia si a depasit ca folosire versiunile proprietare de Unix. Analistii atribuie succesul sistemului faptului ca este independent de furnizor, implementarea are un cost scazut, iar securitatea si fiabilitatea sistemului sunt considerate foarte bune de catre specialisti.

Dezvoltarea sistemului a fost începuta de catre Linus Torvalds, care initial dorea sa obtina un sistem similar cu Minix, dar fara limitarile acestuia. Linux a fost dezvoltat sub licenta GNU General Public License, astfel încât codul sursa este disponibil tuturor celor interesati.

Nucleul Linux

(detalii la sectiunea Nucleul Linux)

Nucleul (kernelul) Linux este un nucleu monolitic. Cu toate acestea, spre deosebire de multe nuclee monolitice, driverii se pot încarca sub forma de module la utilizare, si se pot descarca ulterior, eliberând resursele utilizate, fara a necesita resetarea sistemului sau recompilarea nucleului. Facilitatile oferite de nucleu includ, printre alele, multitasking real si complet, suport pentru memorie virtuala, distributia executabilelor la scriere, management avansat al memoriei, suport avansat pentru TCP/IP (inclusiv rutare si filtrare), pâna la un miliard de procese rulând simultan, sistem de sunet modularizat (OSS sau ALSA). Nucleul este scris integral în C si poate fi compilat folosind compilatorul GCC.

Linux

Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare si un numar (de obicei destul de ridicat) de programe utilitare si aplicatii, servere grafice (X), sisteme de ferestre si managere de desktop-uri (KDE, Gnome, Blackbox, Fluxbox, Xfce etc.), browsere web (Firefox, Lynx, Konqueror), aplicatii si suite de aplicatii "de birou" (OpenOffice.org) software de prelucrare grafica (Gimp), software de configurare, servere de web etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare directa, fie prin intermediul pachetelor, care verifica existenta si disponibilitatea altor programe necesare pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigura descarcarea pachetelor lipsa necesare (daca este cazul) si instalarea lor automata "dintr-un clic". Sistemele moderne linux au atât capacitati multimedia avansate (grafica 3D accelerata hardware, sunet surround, suport pentru tehnologie bluetooth etc.), cât si suport pentru hardware mai vechi, fiind adaptabile si scalabile în functie de necesitati.

Distributii Linux

Pentru detalii, vezi: Lista a distributiilor Linux.

Istoria distributiilor Linux, de la origini (1991) pâna astazi. Distributiile principale sunt îngrosate

Sistemele de operare bazate pe Linux sunt disponibile în general sub forma de distributii (denumite mai rar si arome). Unele dintre acestea sunt orientate spre utilizatorul casnic, altele catre servere sau catre utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Câteva din cele mai folosite distributii de Linux sunt:

Ubuntu, un proiect orientat spre utilizatorul obisnuit bazat pe Debian GNU/Linux, care a câstigat o mare popularitate prin faptul ca este usor de utilizat si configurat, fiind în acelasi timp puternic si stabil. Distributii înrudite: Kubuntu (foloseste KDE), Xubuntu (foloseste Xfce), Edubuntu (orientat spre educatie). Ubuntu în prezent este cea mai populara distributie Linux^[2].
SuSE Linux - o distributie orientata atât spre servere cât si spre statii de lucru si desktopuri, care pune accentul pe usurinta în utilizare si configurare. Produsa de compania germana Suse, parte a grupului Novell.
Fedora Core - nascut din proiectul RedHat, dar continând exclusiv software liber si disponibil gratuit de pe Internet.
Debian GNU/Linux, una din distributiile cele mai vaste de pe Internet, continând un numar urias de pachete. Creatorii proiectului au dezvoltat managerul de pachete APT si al pachetele DEB.
PCLinuxOS - o distributie derivata din Mandriva Linux, destinata mediului desktop si care se remarca prin usurinta instalarii, fiind adecvata pentru utilizatorii începatori.
Mandriva Linux (denumita anterior Mandrake Linux) - o distributie usor de utilizat, orientata spre utilizatorii desktop, creata de compania franceza Mandriva.
Slackware Linux, este una din cele mai vechi distributii, având ca moto "Pastreaza (lucrurile) simplu". Distributiei îi lipsesc unelte de configurare usoare, dar beneficiaza de viteza mare de rulare, posibilitate a de a fi instalat pe hardware mai vechi si o organizare simpla a sistemului.
Gentoo Linux, o distributie orientata spre performante maxime si destinata utilizatorilor avansati. Distributia se remarca prin timpul foarte lung necesar instalarii, care necesita de regula compilarea si optimizarea pachetelor pe sistemul pe care se face instalarea (spre deosebire de majoritatea distributiilor, care instaleaza software precompilat). Acest lucru are ca rezultat un spor de performanta, dar si o configurare mai dificila. Gentoo beneficiaza de un manager de pachete si de sistem foarte avansat denumit portage.
Knoppix, o distributie "live" care ruleaza direct de pe CD sau DVD, fara a instala nimic pe hard disk, ce poate fi utilizata, printre altele, în calatorii, demonstratii sau pentru diagnosticari de sistem, reparari, recuperari de date etc.
RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distributii, în prezent o distributie comerciala orientata exclusiv spre piata serverelor si spre mediul de afaceri. Este distributia care a dat nastere proiectului Fedora Core.
Slax, o distributie "live" bazat? pe Slackware, care poate rula de pe suport optic sau de pe un flash drive de 256 MB.
NimbleX, o distributie "live" versatila, produsa in Romania si bazata pe Slackware, care ruleaza direct de pe CD, mediu USB sau chiar si din retea. Distributia, desi nu ocupa mult spatiu, are o interfata grafica puternica si atractiva si include un numar mare de programe pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, redare de continut multimedia etc.
TFM/GNU Linux - distributie de Linux Server si Workstation 100% româneasca, stabila, usor de instalat si care nu necesita cunostinte avansate de linux. Produsa de compania TFM Group

Cele mai multe din distributiile de mai sus pot fi descarcate legal si gratuit de pe siturile respective. Anumite distributii vând manuale, sau seturi complete CD/DVD + manuale + suport tehnic + documentatie aferenta, iar unele, ca de exemplu Ubuntu [1], trimit în mod gratuit CD-uri prin posta celor interesati.

Desi exista numeroase distributii, exista utilizatori care prefera sa îsi construiasca un sistem Linux de la zero, folosind Linux From Scratch.

Ultima versiune a nucleului sistemului de operare Linux poate fi descarcata de pe situl oficial http://kernel.org.

Vezi si

Legaturi externe

Referinte

Continua